Să fii îndrăgostit sau să iubești? 6 semne că ești  îndrăgostit și alte 6 că iubești.

Să fii îndrăgostit sau să iubești? 6 semne că ești îndrăgostit și alte 6 că iubești.

posted in: Psihoterapie Adulti | 0

Dacă mi-ar fi pus cineva întrebarea asta la 20 de ani, i-aș fi răspuns cu o altă întrebare: există o diferență? Aș fi aflat, probabil, răspunsul, și i-aș fi răspuns cu seninătate că dragostea este fără cusur! Cum să nu-ți dorești să fii îndrăgostit? Oooo, și câte argumente aș fi avut în apărarea dragostei!

Dar, să-i dăm Dragostei ce-i al Dragostei!

Considerente neurofiziologice ale dragostei:

În dragoste/îndrăgostire, creierul nostru emoțional (nodul amigdalian și hipocamp) este hiperpotențat. Sunt niscaiva neurotransmițători și hormoni care stabilesc regulile la nivelul creierului și implicit la nivelul trăirilor emoționale și ale comportamentului nostru, verbal, nonverbal: dopamină (crescută), noradrenalină și serotonină (scăzută), estrogen, testosteron, endorfine. Sunt neurotransmițători și hormoni care au legătura cu starea de nou, de atracție sexuală, de euforie, de libido sexual, de recompensare. Pe termen lung, activitatea acestor neurotransmițători și hormoni, din starea specifică îndrăgostirii, stresează organismul! Cum bine zic unii specialiști în ale psihologiei, prin cercetările lor cantitative, dragostea NU durează mai mult de 18 luni. Intervin mecanismele de apărare proprii. Să mori din prea multă dragoste, nu e o glumă și nici un mit! Până la urmă ajungi să te îmbolnăvești, somatizând acest stres care este dragostea!

Și să-i dăm Iubirii, ce-i al Iubirii:

Iubirea, forma aceasta de atașament pe care generic o numim ”iubire”, este sănătate curată! Și este vindecătoare pentru că la nivelul neurochimiei este implicat hormonul iubirii, adică oxitocina (femei) sau vasopresina (bărbați). Mai este denumit și hormonul monogamiei, ambii hormoni (feminin și masculin) având și rol de reglaj/diminuare a temerilor și de creștere a nivelului de încredere. Oxitocina diminuează durerea în timpul travaliului din timpul nașterii și crește instinctul matern. Dar amplifică și capacitatea empatică a individului: simți la unison ce trăiește partenerul tău, te identifici cu emoțiile și cu trăirile sale. Iubirea autentică nu doare, nu provoacă suferință, tocmai pentru că ești protejat de griji/temeri, ești empatic și încrezător în partenerul tău și în relația voastră.

Cum știm că suntem îndrăgostiți?

1. Te gândești intens la persoana de care ești îndrăgostit și simți o atracție irezistibilă față de tot ce este această persoană. Sexualitatea este pionul cheie al relației!

2. Adormi greu și creierul tău este hiperactiv până târziu, în noapte. Visezi cu ochii deschiși, creezi scenarii, porți un dialog interior cu cel de care te-ai îndrăgostit.

3. Comunici mai ușor și mai bine, ești magnific la nivelul discursului interior și nu numai!

4. Ești mai generos decât de obicei și plănuiești îndelung momentele romantice dintre voi! Ești mai atent la propria imagine și investești în zona asta. Ești mai poet, inteligența este mai ascuțită, ideile vin în cascadă.

5. Ai deficit de atenție când vine vorba de activitățile de rutină, adică ești cu capul în nori. Auzi și nu auzi ce se vorbește la câțiva centimetri de tine!

6. S-ar putea ca, pe termen mai lung, să se instaleze și starea de surescitare/iritabilitate, pentru că ai decompensat rezistența la frustrare.

Cum știm că iubim?

1. Vrei să-ți petreci tot restul vieții lângă această persoană. Indiferent de ”oportunități”, balanța înclină greu spre menținerea relației.

2. Te simți confortabil cu tine și cu el. Nu faci eforturi pentru a îmbunătăți părți imperfecte ale tale.

3. Îl/o consideri prietenul tău/ta de nădejde. Știi că este sprijinul și echilibrul tău, te simți securizat/securizată în relația cu el/ea.

4. Ierți ușor și uiți repede. Conflictele sunt doar furtuni scurte de vară, iar împăcările sunt line, dar autentice.

5. Te simți mai încrezător, construiești mai mult și mai durabil în spațiul vieții tale sociale și profesionale.

6. Ai o mare rezistență la frustrare pentru că știi deja că un comportament problematic al partenerului nu reprezintă un atac la persoană, ci o reacție care are la bază o cauză fiziologică/emoțională.

Nu e musai, când iubim, să trecem și prin fazele îndrăgostirii. Faptul că nu ați fost îndrăgostit/îndrăgostită de partener/parteneră, nu înseamană că nu iubiți profund și că nu sunteți iubit/iubită.
Cu mintea și cu experiența afectivă de astăzi, aș zice că dragostea trece, dar iubirea rămâne și poți să o trăiești și dincolo de viață.

Îndrăgostiților le doresc să treacă încrezători în următoarea etapă afectivă: IUBIREA!

Dana Dumitra Dumitrache

Leave a Reply

You must be logged in to post a comment.