Vremurile s-au schimbat, copiii tin pasul cu aceste vremuri, independent de dorinta sau vointa adultilor responsabili si iubitori din viata lor.
S-au volatilizat zilele in care o carte era o evadare asteptata si apreciata, iar vizionarea unui spectacol de teatru o sarbatoare. Gadgeturile sunt preferatele picilor mai mari sau mai mici. Propriul meu fiu a descoperit laptop-ul si pe Georgi curiosul la nici doi ani de viata. Astazi, la patru ani, performeaza si face operatii IT complexe, de neinteles pentru mine. Cand plecam in vacanta ne comunica zi de zi ca ii este dor de laptop. Ca sa intelegeti, laptop-ul, adica Georgi curiosul, l-a invatat prima limba straina: engleza.
Pe de alta parte, mijloacele generatiei noastre de informare au fost cartile: literatura, filosofia, psihologia. Probabil ca, daca dispuneam de tehnologia prezentului, ne-am fi dezvoltat cognitiv tot prin intermediul acestor tehnologii.
Nu, nu o sa fac astazi poliloghia dezavantajelor tehnologiei it-iste si nici nu o sa afirm cat de invalidante social si emotional sunt acestea pentru copiii nostri.
Fiecare generatie isi urmeaza cursul sau relevant de dezvoltare. Viata sociala, dar si economica se schimba, nevoile la fel, de ce am aprecia mai mult o cunoastere decat alta! Astazi, copiii asculta o poveste pe DVD, vizioneaza un desen animat, in fapt, se dezvolta alte abilitati emotionale, afective, sociale, mnezice, de comportament, de atitudine, decat cele care ne-au dezvoltat pe noi, generatia mileniului trecut. Vizualul primeaza in fata imaginatiei, am spune. Dar nu e chiar asa: reprezentarile la nivelul imaginatiei creatoare se pot imbunatati avand acces la imaginea completa a unui lucru sau al unei realitati.
Dependenta tot dependenta ramane fie ca este de lectura, fie ca este de gadget-uri, diferenta fiind, de esenta si continut.
Si totusi, revin la ideea initiala: vremurile s-au schimbat, oamenii se schimba, educatia de care ar trebui sa beneficieze copiii nostrii trebuie sa tina pasul cu schimbarile economice si sociale, cu cognitia/inteligenta inalta a copiiilor nostri.
Am auzit deseori in jurul meu despre invalidarea emotionala a copilului care sta mult in fata calculatorului si de pericolele mediului virtual, in ceea ce ii priveste. Da, aceste pericole exista daca si numai daca parintii, adultii responsabili din viata lor nu le ofera copiilor lor atentie afectiva si emotionala de calitate, daca acesti copii sunt lasati de izbeliste din punct de vedere afectiv si emotional, daca bucuria si atantia le este cumparata cu lucruri materiale, in absenta dragostei neconditionate si a comunicarii directe, constructive. Orice domeniu necesita performanta, iar performanta se obtine muncind, adica descoperind plenar acel domeniu.
Un copil isi alege primele modele de viata in adultii iubitori si doar iubitori si echilibrati emotional din viata lor. Daca parintele sau este indragostit de lectura si de cultura, in general, ii poate insufla aceasta dragoste si copilului, fara nici cel mai mic efort. Si copilul va creste cu ambele valori ale vietii sale: cultura clasica si cultura IT.
Copiii sunt oglinda noastra: putem oricand schimba ceva in noi insine, astfel incat imaginea care se reflecta in copil sa fie clara si echilibrata. Melanjul intre cele doua culturi este posibil cu intelegere, acceptare a unei realitati noi si multa, multa iubire autentica in relatia cu fiul sau fiica noastra.