Despartirea, haina grea … .

DESPARTIREA este ca o iarna la POL inarmat fiind sau nu cu mijloace de supravietuire. Intotdeauna o traiesti cu zbucium, cu revolta, cu durere sau cu …indiferenta (aparenta). Este o experienta care macina emotional si care poate lasa urme adanci in viata ta,  in comportamentul social si personal viitor.

Este normal sa plangi, este normal sa te infurii, este normal sa te abandonezi tristetii, ba si disperarii, atat cat simti nevoia, este normal sa si negi ce-a fost intre voi, este normal sa incerci sa-l/s-o recastigi, agatat/a fiind de amintirile comune revalorizate afectiv, este normal si sa crezi ca DETASAREA este o solutie. Este normal pana si sa ridici zidul acela gros de indiferenta si negare intre tine si El/Ea pana cand suferinta se diminueaza.

Nu este normal sa nu te iubesti. Nu este normal sa iti pierzi respectul fata de tine. Nu este normal sa nu vezi omul frumos care esti si sa nu crezi in vindecare si in implinirea viitoare/prezenta.

Poti alege sa iubesti, orice ar fi. Poti alege sa fii bun, pentru ca bunatatea vindeca mai repede decat ura. Poti alege sa intri intr-o etapa superioara a existentei tale. Poti alege sa fii convingator cu tine: ai sansa sa o iei de la capat sau ai sansa sa te maturizezi afectiv si sa reinvestesti cu credinta si iubire relatia pe care tocmai ai abadonat-o sau care tocmai te-a abandonat.

Implinirea este o alegere. O decizie pe care o iei stiind ca obiectivul este viata in doi, asa cum, insa,  esti tu pregatit sa o traiesti.

Nu intra intr-o relatie din pricina fricii ca vei fi singur/singura. Nu alungarea singuratatii este obiectivul, ci bucuria ca esti exact langa persoana care te invata cel mai mult despre tine si Viata.

Va doresc o saptamana in care sa predomine sentimentul bucuriei, dar si cel apartenenei la ceva cu adevarat valoros pentru voi.

Dana Dumitra Dumitrache

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *